Chemaţi să fim diferiţi

          Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al său; dar pentu că nu sunteţi din lume, ci Eu v-am ales pe voi din lume, de aceea lumea vă urăşte. Ioan 15:19.

          Am ales acest text pentru că aici Isus vorbeşte despre deosebirea care trebuie să existe între credincioşi şi necredincioşi. În primul rând, cea mai mare eroare este atunci când cineva înţelege acest verset în sensul că ar face referire doar la "creştini" şi cei care nu sunt creştini.

          Mulţi cred că doar pentru simplul fapt că s-au născut "creştini" nu mai au nevoie de nimic altceva ca să îşi salveze sufletul. Cred că dacă s-au născut ( botezat) ortodocşi, catolici, penticostali, baptişti, etc, locul lor în rai este asigurat. Ei bine aceşti oameni sunt cei care cred că îl păcălesc pe Dumnezeu, uitând că Dumnezeu ne cunoaşte şi cel mai ascuns gând, ne cunoaşte mai bine decât ne cunoaştem noi înşine, că doar El este creatorul nostru. Isus era de aceeaşi religie cu toţi evreii şi cu toate astea şi la ei făcea referire, ceea ce scoate din calcul apartenenţa religioasă.

          Un alt grup ar fi format de cei care cred ca dacă se îmbracă şi se poartă într-un anumit fel sunt diferiţi de restul lumii, iar aici mă refer la cei care se duc la biserică în costum, îşi acoperă capul, se îmbracă în fuste până la pământ (ceea ce nu este rău) sau mai ştiu eu ce alte ritualuri folosesc, cred că asta este suficient. Isus nu s-a îmbrăcat în mod deosebit, nici nu făcea vreun fel de ritual.

          Isus ne-a cerut să îl urmăm pe El, să credem în El, să facem faptele Lui şi nu în ultimul rând să avem o relaţie personală cu Dumnezeu. Exemplul nostru este diferenţa dintre o persoană credincioasă şi una care nu crede cu adevărat. Nu contează câte cruci îşi fac unii în biserică, nici cum se îmbracă alţii, nici căreia dintre religiile creştine aparţinem dacă comportamentul nostru este ca al celor care nu cred, dacă faptele noastre nu îl reflectă pe Hristos. Isus a venit să condamne pe cei care au făcut din relaţia lor cu Dumnezeu o religie moartă. Fariseii nu erau cu nimic mai prejos decât preoţii, sau credincioşii din ziua de azi. Mulţi l-au închis pe Dumnezeu într-o biserică şi cred că numai acolo se pot ruga, iar când ies afară uită de credinţă şi revin la îndeletnicirile lor păcătoase. Şi Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui... Dar vine ceasul, şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători Îşi doreşte. Ioan 4:21, 23. Ni se întâmplă de multe ori să uităm că Dumnezeu este peste tot, că putem să ne rugăm în orice moment din zi sau din noapte şi în orice loc, cu voce tare sau în gând. Multă lume intră în biserică şi iese la fel cum a intrat pentru că nu ne deosebim cu nimic de cei care nu cred. Trebuie să fim conştienţi că, comportamentul nostru influenţează într-un fel sau altul pe cei din jurul nostru, iar dacă îi influenţează în rău datorită comportamentului nostru greşit este un mare păcat în faţa lui Dumnezeu. Tocmai de aceasta Dumnezeu nu vrea să ne izoleze de lume, ci noi să schimbăm lumea în bine. Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel-viclean. Ioan 17:15. El a fost lumina lumii acesteia şi ne-a chemat pe noi la rândul nostru să fim lumină pentru cei pierduţi, iar lumină putem fi doar atunci când facem faptele celui ce a venit să moară pe cruce pentru fiecare dintre noi, Domnul nostru Isus Hristos. Am fost chemaţi să fim diferiţi, dar diferiţi prin exemplul nostru.