1 Regi 27:1 Atunci şi-a zis David în inima sa: „Voi cădea cândva în mâinile lui Saul...
Ceea ce gândea David în această ocazie, gândea greşit, pentru că el nu avea motive să gândească în acest caz că binecuvântarea ce primise prin intermediul lui Samuel avea să fie fără rost. Dumnezeu nu îl abandonase niciodata până atunci. De multe ori a fost pus David în situaţii fără ieşire, dar în nici una Domnul nu l-a lăsat în mâinile duşmanilor. De fiecare dată cand Dumnezeu l-a pus la probă i-a trimis şi ieşirea din acea probă. David nu putea să zică, că măcar în una dintre ocazii a fost lăsat de Dumnezeu pradă inamicilor, ci dimpotrivă, de fiecare dată îl ajutase să iese victorios. Având în vedere ceea ce Dumnezeu făcuse pentru el, David trebuia să ajungă la concluzia că Dumnezeu avea să-l apere până la sfârşit. Dar de multe ori nu ne îndoim în acelaşi fel şi noi, de ajutorul lui Dumnezeu? Nu este oare o îndoială care nu îşi are rostul? Am avut vreodată vreun motiv să ne îndoim de bunătatea Tatălui ceresc? Nu este oare extraordinară îndurarea Lui? Dumnezeu niciodată nu ne-a abandonat. De cele mai multe ori noi suntem cei ce alegem alte căi, făcându-ne singuri rău. De multe ori noi suntem cei ce-l abandonează, ci nu El pe noi. Cei ce merg pe calea Lui pot să treacă prin probe, dar întotdeauna acestea sunt spre binele şi îndreptarea celor ce vor să urmeze calea spre El. Ceea ce cunoaştem despre Domnul este că El va avea grijă de noi până la sfârşit atâta timp cât noi vom vrea să îl urmăm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va rugam sa lasati un comentariu.