Să ridicăm inimile şi mâinile noastre la Domnul în cer! Plângeri 3:41
Rugăciunea ne arată mârşăvia noastră, caci este o lecţie sănătoasă pentru nişte fiinţe atât de orgolioase cum suntem noi. Dacă Dumnezeu ne-ar da tot ceea ce avem nevoie fără ca noi să cerem în rugăciuni, niciodată nu am vedea cât de săraci suntem. În schimb o rugăciune sinceră este ca un catalog cu ceea ce avem nevoie, ca o revelare a sărăciei. Rugăciunea este în acelaşi timp o revelare a bogăţiei divine şi o recunoaştere a vanităţii umane. Starea cea mai bună în care se poate găsi un credincios, este să fie întotdeauna gol de el însuşi ca să depindă de proviziile Domnului; considerându-se sărac în el dar bogat în Isus.
Rugăciunea, aparte de răspunsurile pe care ni le aduce, este benefică pentru credincios. Este ca alergarea zilnică pentru un atlet, pregătindu-l pentru ziua concursului, tot aşa şi pentru un credincios este pregătirea pentru marele concurs al vieţii. Cel ce se roagă cu ardoare iese apoi cum iese soarele de după nori, stiind că Domnul nu îl va lăsa în mijlocul problemelor. Rugăciunea înlocuieşte slăbiciunea umană cu rezistenţă divină, transformă prostia umană în înţelepciune cerească în momentul unei algeri la o răscruce de drum şi dă pacea lui Dumnezeu în sufletul tulburat de frământări al credinciosului. Nu există nimic ce rugăciunea nu poate rezolva. Îţi mulţumim ţie Doamne că prin bunăvoinţa ta ne-ai lăsat-o. Ajută-ne azi pe noi să ne folosim de ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va rugam sa lasati un comentariu.